Fum si par..fum

Asa e el. Misterios si suav si prostut si rau... Cu timpul m-am obisnuit sa il vad, sa stiu perfect cum arata si chiar daca pentru o perioada de timp nu il vedeam inca imi ramanea intiparita perfect in minte figura lui. Apoi, sa il simt. Sa recunosc dintr-o mie mana lui, imbratisarea lui si sa fiu capabila sa renunt la orice doar ca sa le mai simt in continuare. Iar acum.. acum ca nu il mai vad sau simt, incerc, chiar incerc sa-l uit. Acum cand mi-e mai greu, parca pana si mirosurile imi amintesc de el. Fumul acela pe care il ia din toate locurile in care umbla si care orice ar face ramane putin acolo, pe pielea lui amestecat cu parfumul sau... Nu imi pot scoate acel miros din minte, acel miros care ma invaluie de fiecare data cand il strang in brate, de fiecare data! Imi las capul pe umarul lui si n-as mai pleca. Nu e ciudat cum in bratele persoanei iubite te simti in siguranta? Poate nu da doi bani pe tine cu adevarat,dar nu ai de unde sa stii, tu il iubesti, e o parte din sufletul tau si acolo iti e bine. Parca acolo nu se poate intampla nimic si chiar daca se intampla nu ti-ar pasa, pentru ca te afli in locul care te face fericita cu persoana care te face fericita si esti.. fericita. Raul nu e la fel de rau daca are loc unde dainuie binele. Si atat de mult mi-ar placea sa stie ca desi nu ii arat si pare ca nu imi pasa, imi pasa. Ca pentru el e doar o imbratisare si un sarut, dar pentru mine e mult mai mult. Sunt lucruri ce imi raman in minte. Pentru ca asa suntem toate.. femei sau fete. Femeia e sinonim cu sensibilitatea, durerea, irationamentul... Toate suntem la fel desi unele din noi incearca sa para rele si greu de atins si isi ascund foarte bine sentimentele. Seara cand se pun in pat si raman singure, daca le-am putea vedea atunci, am realiza ca sunt exact ca noi. Exact ca noi cand avem ochi inlacrimati din cauza durerilor si suferintelor de peste zi. Suntem toate la fel si nu in felul in care baietii spun "toate sunt la fel". Intr-un fel in care simtim sentimentele mai accentuate si gesturile sunt mai importante pentru noi decat pentru baieti, un fel in care doare si doare tare cand cineva ne raneste. Dar traim intr-o lume ciudata. Nimeni nu exprima cu adevarat ce crede, ce simte, de frica sa nu fie judecat. Ei bine, eu spun acum cu adevarat ce simt, ce ma doare, la ce ma gandesc. Si sunteti mii de fete acolo, afara, care desi nu cititi ceea ce scriu ganditi exact la fel si simtiti exact la fel. Tu, cea care citesti, simti la fel ca mine. Si daca n-o faci chiar tu, sigur ai o prietena de care iti amintesc randurile mele. Ah.. femeile sunt ca niste fluturi. Atat de gingase si frumoase si firave, dar de fiecare data cand sunt atinse zboara repede de teama sa nu fie ranite. Nu mai lasa pe nimeni sa le admire adevarata frumusete si se ascund dupa flori, care le eclipseaza. Fluturii se aseaza pe maini linistite care nu-i ating brusc, care-i lasa sa se aseze lent, care-i inteleg si ii trateaza la fel de gingas precum sunt ei insisi. Exact asa sunt femeile, nu te simti? Nu stii ca este un baiat acolo care iti merita mai mult sau mai putin iubirea? Si poate te gandesti la el de cand ai inceput sa citesti... Daca nu te trateaza cum trebuie, nu te merita. Tu stii in adancul tau ca ai multe de oferit, ca ai o inima mare si stii si POTI sa iubesti, dar el nu stie si ghinionul lui ca nu vrea sa afle. Tu esti frumoasa, oricum ai fi. Esti desteapta si ai nevoie de cineva care sa se bucure de tine din plin, pentru ca viata e scurta, "fluturasule".